Rezervatia Speologica Valea Morii

Peștera Valea Morii (denumită și Peștera cu Apă de la Moară) este localizată pe teritoriul comunei Moneasa, județul Arad, în grupa Munților Apuseni, masivul Codru-Moma, Bazinul Văii Moneasa, afluent al Crișului Alb.

Morfologia zonelor carstice din regiune este în general condiționată de contactul litologic, dintre calcarele și dolomitele triasice cu alte roci care au favorizat apariția fenomenelor carstice. Cercetările hidrogeologice din zonă au evidențiat prezența unui sistem hidrogeologic vast, marcările efectuate cu trasori demonstrând și străpungerea hidrologică Ponorul Tăul Bivolilor (sau Peștera de la Merezerie) – Peștera cu Apă de la Moară.

Peştera cu Apă de la Moară a fost declarată arie naturală protejată conform Legii nr. 5 din 2000, primind clasa de protecţie A, constuind rezervaţie ştiinţifică de categorie I IUCN: „Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice”. Rezervaţia speologică a fost în custodia Asociaţiei Speologice Speowest Arad în perioada 2010-2013, iar în prezent face parte integrantă din Situl Natura 2000 – ROSCI0042 – Codru-Moma.

Explorarea și cercetarea peșterii a fost începută de către membrii Cercului Speologilor Amatori Liliacul Arad, care au realizat primele ridicări topografice în 1976, calculând 2012 m de galerii cartografiate. Pe lângă dezvoltarea mult mai mare comparativ cu restul peșterilor din regiune, în peșteră au fost observate acumulări semnificative de cristale de aragonit, urme de faună fosilă (grifade), cât şi colonii de chiroptere (Myotis myotis, Rhinolophus ferrumenquinum/hipposideros, Miniopterus schreibersii), fapt pentru care a fost propusă încă de atunci pentru includerea pe lista ariilor natural protejate.

Datorită importanței sale, Peștera cu Apă de la Moară a continuat să fie în atenția speologilor arădeni, care în urma degradărilor produse de vizitatorii neavizați în vara anului 1985, au montat prima poartă de protecție în zona intrării. Aflată în custodia C.S.A. Liliacul Arad în 1989, peştera este verificată frecvent, prilej cu care speologii surprind trei indivizi, care au forțat poarta existentă şi sunt predaţi la Miliţie, iar ulterior, ca precauție, se mai montează o poartă, pentru a limita și mai mult degradarea.

Din punct de vedere geologic, Peștera cu Apă de la Moară face parte dintr-un sistem de peșteri, care constituie o străpungere a unui mic masiv de roci carbonatice intens carstificate şi fracturate, localizat între localitățile Rănușa, Moneasa şi Slatina de Criș. Peștera este formată dintr-o serie de galerii active, subfosile şi fosile, labirintice, dispuse pe 4 nivele disticte şi două nivele intermediare, majoritatea fiind dezvoltate pe niște fracturi majore, având aspect de diaclaze. Activul care se revarsă prin intrarea Peșterii cu Apă de la Moară, pătrunde în subteran prin Peștera de la Merezerie, cu o dezvoltare de 538 m, conexiunea dintre cele două cavități nefiind realizată fizic până în present, decât prin colorări.

Pe lângă acestea, în zonă au mai fost identificate încă trei cavități de dimensiuni mai modeste, care fac parte din acelaşi sistem şi anume: Peștera Uscată de la Moară, Grota din Cariera Veche și Avenul cu Dop.

În urma recartării efectuate în perioada 2011-2012 de membrii Asociației Speologice Speowest Arad cu instrumente de precizie, rezultatul obținut a fost de doar 1750 m dezvoltare a tuturor galeriilor.

Topografiere: Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Robert Valeriu Sarkozi, Romeo Lazăr, Sabin Cosmin Sebeşan, Alin Szilvagyi, Anamaria Suciu, Mihaela Velin, Sebastian Martian Sbîrcea, Alex-Cristian Oncu, Călin Bâc, Adrian Vesa, Raluca Cselenyi și Varun Gupta.

Cartografiere: Mihai Besesek

Instrumente: busolă optică Silva 1°, clinometru optic Suunto 1°, lasermetru Hilti PD4 2mm

Clasa de precizie: 5

Dezvoltare: 1750 m; Denivelare: +41,5 m; Extensie: 426 m

Sursa: speowest.ro