Statistici Arad

MUNICIPIUL ARAD

 

Unul dintre cele mai frumoase oraşe ale ţării, Aradul, dovedeşte o largă deschidere către valorile civilizaţiei şi culturii europene. Spiritul urbei a fost modelat de locuitorii săi: români, maghiari, germani, sârbi, evrei.
Populaţia plurietnică, pluriconfesională şi multiculturală a oraşului a creat  acestuia o personalitate ce se manifestă prin dinamism şi toleranţă.
Pornit ca un ciorchine de sate aşezate între braţele ramificate ale Mureşului, Aradul este pomenit ca localitate distinctă în 1431 dar devine important după cucerirea turcească din 1551-1552, când noii stăpânitori ridică o cetate şi instalează aici sediul sangeacului (unitate administrativ-teritorială). Intrat sub stăpânire austriacă, oraşul este repopulat şi i se defineşte profilul economic agrar – meşteşugăresc. Românii băştinaşi practicau în special agricultura şi meserii legate de această activitate. În 1700, austriecii colonizează grăniceri sîrbi pentru paza marginilor Imperiului pe linia Mureşului, aceştia constituindu-se într-o comunitate puternică, cu o episcopie ortodoxă proprie.

      Construirea unei noi cetăţi pe locul vechii fortăreţe turceşti atrage meşteşugari germani, austrieci, cehi, slovaci, colonişti care îşi ridică locuinţe şi ateliere pe baza unui sistem parcelar riguros, care constituie scheletul principal al tramei stradale, păstrat până în zilele noastre.

     În ideea întăririi graniţei cu Imperiul Otoman, în bucla Mureşului se construieşte o cetate (1765-1783), parte a unei centuri de fortificaţii ce include Timişoara şi Oradea. Noua fortificaţie aduce câteva decenii de stagnare în dezvoltarea arhitecturală a oraşului, datorită proiectului, condiţionat de raţiuni militare, de a muta oraşul în pusta Zimandului, până la urmă oprit de arădeni.

      În 1834 oraşul primeşte statutul de „oraş liber regesc”.

      Revoluţia de la 1848 este un moment de încercare pentru oraşul aflat sub tirul îndelungat al tunurilor garnizoanei austriece din Cetate. Tot în Cetate sunt întemniţaţi mulţi dintre fruntaşii revoluţionari şi sunt executaţi 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare.

       La sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Aradul cunoaşte o adevărată explozie urbanistică.
Edilii reuşesc să imprime oraşului un aspect occidental prin nivelarea străzilor, ridică frumoasele clădiri în stil secession şi eclectic şi amenajează parcurile pe malul Mureşului.

    Momentul astral al Aradului este anul 1918 când eforturile fruntaşilor arădeni din Consiliul Naţional Român Central, au catalizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

     Dezvoltarea economică a continuat, oraşul devenind unul din cele mai puternice centre industriale din vestul României. Mai târziu, perioada comunistă a adus cu sine industrializarea forţată, creşterea demografică şi construirea cartierelor de blocuri.

     În decembrie 1989, Aradul este al doilea mare oraş al României care se ridica împotriva regimului comunist. După 1989 municipiul Arad devine centru universitar şi un pol de atracţie pentru investitori cu o bogată infrastructură de afaceri.

JUDEŢUL ARAD PE SCURT

 

  • Face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest alături de judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara
  • Populaţia totală: 409.072 locuitori
  • Populaţia ocupată: 199.900 locuitori
  • Reşedinţa de judeţ: municipiul Arad – populaţia 147.992 locuitori
  • Oraşe: 9 – Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş
  • Comune: 68
  • Sate: 270
  • Suprafaţa totală:775.409 ha
  • Suprafaţa agricolă:511.564 ha
  • Păduri:228.339 ha
  • Unităţi şcolare: 149
  • Numărul elevilor: 69.236
  • Universităţi: 2
  • Numărul studenţilor: 16.712
  • Lungimea drumurilor naţionale: 394 km
  • Lungimea drumurilor judeţene şi comunale:1.693 km
  • Lungimea totală a drumurilor asfaltate:       495 km
  • Lungimea drumurilor de cale ferată:485 kmdin care electrificată:196 km
  • Număr de localităţi alimentate cu gaze naturale: 21
  • Lungimea reţelei de apă potabilă: 1.590,6 Km
  • Lungimea reţelei de canalizare 560,11 km
  • Telecomunicaţii: întreg teritoriul judeţului este acoperit atât de telefonia fixă cât şi de cea mobilă
  • Resurse naturale: ape minerale, ţiţei, gaze, materiale de construcţie

 

 

ORAŞELE JUDEŢULUI

 

NĂDLAC

Populaţia: 7.185 Distanţa de Arad: 48 km Acces rutier: DN7

Oraş de graniţă,  este poarta de intrare în România dinspre Ungaria, fiind bine echipat pentru turismul de tranzit cu hoteluri, motel, staţii de alimentare cu combustibili.
Populaţia majoritară este formată din slovaci, de altfel aici existând şi un liceu cu predare în limba slovacă. Principala ocupaţie a locuitorilor rămâne agricultura. În localitate şi în jurul ei sunt renumite pâinea de 5 kg, salamul specific Nădlacului, „găluştele tăuţeşti”.
Se pot vizita bisericile ortodoxă şi evanghelică şi Muzeul etnografic slovac.

 

CHIŞINEU CRIŞ

Populaţie: 7.577 Distanţa de Arad: 42 km Acces rutier: DN79

Situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia Crişurilor, oraşul se află la 20 km de vama Vărşand. Prin mijlocul oraşului trece Crişul Alb de la est la vest.In ultima perioadă Chişineu Criş-ul a luat infăţişarea unui oraş modern în care au fost construite blocuri de locuinţe, Casa de Cultură, Primăria. Aici funcţionează sigurul spital privat din judeţ, cu excepţia municipiului.
Oraşul dispune de o forţă economică ce atrage mână de lucru de pe o rază de 50 de km.

 

 

CURTICI

Populaţie: 6.849 Distanţa de Arad: 21 km Acces rutier: DJ709B

Principalul punct de trecere a frontierei spre Ungaria pe calea ferată, oraşul priveşte cu încredere spre viitor. Aici s-a înfiinţat Zona Liberă Curtici-Arad pe o suprafaţă de 75 ha. Ştrandurile cu apă termală din zonă, dotate cu spaţii de cazare, baze sportive, spaţii de parcare sunt o atracţie pentru arădeni. Administraţia locală a accesat un proiect european de infiinţare a unui nou punct rutier de trecere a frontierei spre localitatea Lokoshaza.

 

 

SÂNTANA

Populaţia: 10.725 Distanţa de Arad: 28 km Acces rutier: DJ7931 DJ792C

Localitatea a apărut în două etape de colonizare, în anii 1740 şi 1772, când o zonă mlăştinoasă şi împădurită din câmpia Aradului a fost populată cu şvabi. Ei şi-au numit noul cămin „Sfânta Ana Nouă”.  Localitatea Comlăuş, acum cartier al oraşului, este menţionată din 1334, ca şi satul aparţinător, Caporal Alexa.
Oraşul este bine conectat la căile de comunicaţie fiind nod de cale ferată pentru direcţiile Timişoara –Arad-Oradea şi  Brad – Cermei. Oraşul a cunoscut recent o modernizare accentuată, în urma amenajării centrului şi a construirii unui nou sediu al primăriei şi a unei săli de sport.

 

PECICA

Populaţia: 11.885 Distanţa de Arad: 23 km Acces rutier: DN7

Cel mai nou oraş al judeţului, este menţionat ca localitate din sec. XIV dar zona a fost locuită din epoca bronzului, cum o dovedeşte situl arheologic de la Şanţul Mare, cel mai important din judeţ.
Pământul foarte roditor a fost întodeauna principala sursă de venit a locuitorilor săi. Astăzi, pe lângă gospodăriile individuale există şi 30 de asociaţii agricole.  Producţia industrială este axată pe prelucrarea laptelui, textile, prelucrarea lemnului şi extracţie petrolului.  Apele termale descoperite în 1985 vor fi utilizate în scopuri turistice şi balneare, ceea ce va spori atractivitatea oraşului. Cea mai mare investiţie din ultimii ani o reprezintă Masterplanul de Apă şi Canlizare, în valoare de 12 milioane de dolari.

 

LIPOVA

Populaţia: 9.648 Distanţa de Arad: 34 km Acces rutier: DN7

Aşezat pe valea Mureşului, străjuit de culmile Munţilor Zărandului, oraşul Lipova cuprinde astăzi trei vechi localităţi: Lipova la sud de Mureş, Radna şi Şoimoş la nord de Mureş.
Chintesenţă a istoriei judeţului, trei monumente marchează oraşul: vechiul bazar turcesc, mănăstirea franciscană „Sf. Maria” unde în 15 august şi 8 septembrie vin pelerini din tot judeţul şi cetatea Şoimoş care de la altitudinea de 129 m domină defileul Mureşului. Oraşul are tradiţii meşteşugăreşti, comerciale şi viti-vinicole. Băile Lipova sunt un centru de recreere şi tratament ale cărui ape minerale se recomandă pentru afecţiunile digestive şi cardio-vasculare.

 

PÂNCOTA

Populaţia: 6.651 Distanţa de Arad: 38 km Acces rutier: DJ709; DJ792C

Localizată în extremitatea nord-vestică a Podgoriei Aradului, oraşul tânăr are case noi, blocuri moderne, spital, o puternică reţea comercială, liceu, casă de cultură, bibliotecă.  În administrarea oraşului este şi satul Măderat. La Pâncota s-a născut în 1891 Asboth Oszkar, realizatorul primului zbor pe verticală, cel considerat părintele elicopterului.Ca şi în vechime, oraşul este renumit pentru târgurile şi meşteşugarii săi, dar şi pentru tradiţia sa viti- vinicolă.

În centrul aşezării se află unul dintre cele mai frumoase construcţii baroce din judeţ: castelul Dietrich-Schulchovski.

 

INEU

Populaţia: 9.078 Distanţa de Arad: 57 km Acces rutier: DN79A; DJ792

Situat în depresiunea  Zărandului, oraşul este într-o zona nepoluată şi are o populaţie tânără.Este unul din oraşele vechi ale judeţului, cu mare importanţă strategică, după cum stă mărturie vechea cetate.

Ineul este al doilea oraş industrializat din judeţ, după Arad, cu câteva întreprinderi mari, în special în domeniul textil şi o zonă industrială în care au fost atraşi mari producători internaţionali.

Satul aparţinător Mocrea este vizitat datorită izvorului de apă minerală sulfuroasă, folosit pentru tratarea afecţiunilor digestive.

 

SEBIŞ

Populaţia: 5.831 Distanţa de Arad: 81 km Acces rutier: DJ792B; DJ793

Situat în depresiunea Zărandului, la poalele Pleşei şi ale Dealului Viilor, poarta de intrare a judeţului în Munţii Apuseni, oraşul are o imagine urbană dată de noile construcţii, blocuri, spitalul, liceul, magazinele spaţioase.

Meşteşugarii locali îmbină tradiţia cu moda, creând foarte apreciate haine de piele şi blană.

Sebişul este cel mai important centru comercial al văii mijlocii a Crişului Alb. Târgurile organizate in zilele de luni, miercuri şi vineri atrag sute de ţărani, începând de la Brad până la Pâncota.