Staţiunea Moneasa

Aşezată la poalele Munţilor Codru Moma, staţiunea este la 110 km de Arad. Accesul pe şosea dinspre Arad se face pe drumul judeţean 709 prin Şiria, de la Seleuş pe 792 iar din Sebiş pe drumul judeţean 792B.
Retrasă în valea adâncă a pârâului Moneasa, la doar 280 m altitudine, înconjurată de culmi înalte de 700-1000m, staţiunea este amplasată în comuna cu acelaşi nume, pe teritoriul Rezervaţiei Complexe Moneasa – Carst Împădurit care cuprinde peşteri (Peştera Liliecilor, Grota Urşilor, Moara cu Apă), avenuri (Teia, la carieră, pe creasta Feredeului), izvoare carstice (Piatra cu Lapte), doline şi ponoare.
Factorii naturali de cură sunt în primul rând izvoarele minerale hipotermale (cu temperaturi de aproximativ 25 grade C, bicarbonatate, sodice, hipotone).  Aerul puternic ionizat negativ datorită vegetaţiei abundente are un efect benefic asupra sistemului nervos. Climatul cu ierni blânde şi veri răcoroase are un efect fortifiant, de cruţare. Prin urmare staţiunea este recomandată vizitatorilor cu hipertensiune arterială, boli cardiace uşoare, nevroză astenică, boli psihice uşoare, reumatisme.
Deşi au fost cunoscute şi probabil folosite de pe vremea ocupaţiei turceşti, izvoarele au început să fie exploatate în secolul XIX. În 13 mai 1886 Moneasa primeşte statutul de staţiune balneară, iar din 1891 domeniul devine proprietatea baronului Wenckheim Friedrich care construieşte o bază de tratament pe valea pârâului Grotei. În aceeaşi perioadă s-au construit o serie de vile care păstrează încă  aerul specific sfârşitului de secol XIX.
Astăzi staţiunea oferă cazare în hoteluri, vile, cabane şi pensiuni, dispune de două moderne baze de tratament, asistenţă medicală permanentă, săli de întreţinere, săli de spectacole şi conferinţe. S-au amenajat terenuri de campare  cu căsuţe şi terenuri de sport. Există un teren de fotbal cu instalaţie de nocturnă, terenuri de tenis, handbal, baschet.
Din staţiune pornesc numeroase trasee turistice bine marcate către obiectivele din apropiere – peşteri, lacuri cu păstrăvi, cariera de marmură roz, cetatea Dezna, etc.
Drumeţia are bogate tradiţii în zonă, stabilite de unul din cei mai activi promotori ai turismului în Munţii Apuseni, Czaran Gyula (1847 – 1906), care a trăit şi muncit până la sfârşitul vieţii în Moneasa. El  a proiectat şi construit cîteva din aleile staţiunii şi a inaugurat poteca ce duce la ruinele cetăţii Dezna (bandă galbenă).

Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.
Programul strandului este de Luni pana Duminica de la 09:00 la 19:00 (1 mai – 1 octombrie) timp in care va puteti relaxa in cele trei bazine disponibile (cu o adancime cuprinsa intre 1m si 1.9 m).

Toate bazinele sunt alimentate cu apa mezo-termala (temperatura 23 grade C) turistii putand beneficia si de dusuri, cabine de schimb,  sezlonguri, terase si loc de joaca pentru copii.
De asemenea in incinta complexului au fost amenajate 15 casute de tip bungalou.

 

 Obiective turistice în împrejurimi:

 

– Varful si Cabana Izoi din Muntii Codru Moma ce atinge altitudinea de 1097 metri. Traseu de creastă, marcaj bandă albastră, lungime 9 km, timp de parcurgere 4 – 5 ore, diferenţă de nivel 810 m.
Din centrul staţiunii Moneasa, urmăm marcajul spre Creasta Feredeu, cu o coborare abruptă, apoi se coboară într-o vale marcată de clădirea unui bazin de apă. Se ocoleşte clădirea şi se urcă aproximativ 15 minute.  Pe partea stânga se zareste gura neagră a Avenului Izoiu Mare (un puţ natural de 34 m). Se traverseaza o poiană mare, se coteste la stânga într-o pădure rară. Urcuşul scade în intensitate, si se continuă până în dreptul unui indicator.  Crucea galbenă (Tr. Moneasa – Valea Boroaia – Creasta Principală) continuă înainte, spre creasta principală urmarind marcajul bandă albastră si cotind spre stânga. Se ocoleste Vârful împădurit Dealu Mare ajungand pană la un drum iar mai apoi la platforma fostei cabane meteo Izoi, acum cabana turistica, (altitudine 703 m). Aici se întâlneste marcajul punct galben ( traseului .Moneasa – Valea Pietrosu – Valea Seacă – Cabana Izoi – platoul carstic Tinoasa – Valea Megheş – Moneasa).
Se urmeaza drumul forestier prin spatele cabanei, direcţia sud. Drumul ia o usoara cotitura la dreapta dupa care devine potecă. Se urmareste marcajul, traversând zone când mai împădurite, când mai golaşe, până ce se ajunge la marcajul, bandă roşie al crestei principale (Tr. Vf.Balateasa – Vf.Pleşu – Vf. Izoiu -Vf.Balatruc -Vf.Arsurii – Vf.Moma). Se urmeaza marcajul  până pe Vârful Izoi (1098 m), cel mai înalt din împrejurimile staţiunii, marcat şi de o veche bornă.

– Izvorul Piatra cu Lapte aflat la 20 de minute de statiune.

– Partia de schi pentru schiorii incepatori are o lungime de 300 de metri, dar inclinatia pantei este destul de mica, ceea ce o face ideala pentru copii sau cei care se initiaza in acest sport.

Cetatea Dezna, situata pe dealul Ozoiu, ce apartine de localitatea Dezna, la 7 kilometri de Moneasa.
Astazi se mentin in picioare cateva ruine ale cetatii din secolul al XIII-lea, care a jucat rol de aparare al vestului Transilvaniei. Pe lângă tabăra școlară și complexul turistic „Floria-Tour” au început să se se dezvolte și forme de organizare aparținând turismului rural. În localitate funcționează un Spital de recuperare Neuromotorie cunoscut în întreaga regiune. Potențialul turistic al satului Dezna este unul de excepție. Dintre obiectivele turistice fac parte ruinele cetății Dezna (sec. al XIII-lea – XVII-lea), biserica ortodoxă din satul Dezna ce poartă hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (ce servea in trecut drept pulberarie), un castel neoclasic datând din secolul al XIXlea, cele doua troițe, ruinele topitoriei de fier de la Răschirata și nu în ultimul rând Valea Zugăului, Vf. Măgura Diecilor, Vf. Lacul Tăului și malul cu melci din satul Laz.

Cascada Boroaia

Pestera Liliecilor: se afla la doar o ora de mers pe jos distanta de localitatea Moneasa si este decorata cu stalactite si stalagmite de diferite dimensiuni. De aici izvoraste si un parau care trece pe langa baza de tratament a statiunii Moneasa. Pestera este deosebit de frumoasa este sapata in calcar negru.  Caracteristicile traseului: marcaj bandă albastră, lungime 3 km, timp de parcurgere 45 – 60 minute, diferenţa de nivel 150 m.

Plecăm din centrul staţiunii, în jos, pe alee. Părăsim staţiunea traversând un pod ce o desparte de comuna Moneasa. Mergem pe drumul carosabil până când pe stânga, între case, găsim o tablă indicatoare la o despartire intre case. Aici ne înscriem spre stanga pe poteca ce coteşte spre dreapta (drumul din stânga urcă pe culmea Zelea Neagră). Poteca noastră, după ce urcăm puţin, urmează curba de nivel, apoi, pe serpentine, câştigă altitudine. Traversăm partea superioară a unei viroage, cotim la dreapta, apoi la stânga; terenul devine accidentat, apar bolovani de calcar. Mai avem 150 m până la gura mare şi neagră a Peşterii Liliecilor, situaţi la baza unui perete de calcar, la 370 m altitudine.

Grota Ursilor, este un ansamblu de goluri adanci formate in urma eroziunii naturale a rocilor sub actiunea apelor prin infiltratie la care se ajunge pe un traseu de maxim 30 de minute pornind din Moneasa

 

 

 

 

Cariera de marmura neagra si rosie este remarcabila prin metodele moderne de exploatare a rocii si prin calitatea acesteia, dar mai ales pentru peisajul impresionant pe care il ofera marele front in trepte. La baza se exploateaza marmura neagra, iar deasupra marmura rosie. Aici au fost descoperite, in cursul exploatarii mai multe pesteri, din pacate astazi distruse sau inaccesibile.

 

Rezervatia de nuferi din Moneasa reprezinta principala atractie turistica pe timp de vara, turistii fiind liberi sa se plimbe cu barca pe lacul cu nuferi termali.

Rezervatia de lauri, din satul Zimbru se află la aproximativ 30 de kilometri de Moneasa si are o suprafata de 32,2 ha. A fost declarata rezervatie in 1933, fiind singurul loc din tara unde vegeteaza laurul – Ilex aquifolium. Aceasta poiana cu laur se afla in mijlocul unei paduri de fag, carpen, gorun, mesteacan, paltin si ulm (82,6 ha).

– Tezaurul dacic de argint din localitatea Gura Văii, situata pe DN 79A

– Platoul carstic Tinoasa, aflat pe un frumos traseu montan ce poate fi realizat pornind din statiunea Moneasa, semnalizat cu un cerc galben.